10 Noiembrie, 2025
Cloroza – este decolorarea lamei frunzelor plantei sau a întregii plante. Acest fenomen este un semn al multor probleme, însă diagnosticul corect este o condiție obligatorie pentru a rezolva problema în mod eficient.
În condițiile noastre, cloroza apare cel mai frecvent din cauza deficitului de magneziu și fier, mai rar – din cauza bolilor virale și altor infecții.
Cloroza cauzată de lipsa azotului se manifestă prin decolorarea generală a întregii lame foliare și scăderea ritmului de creștere. Planta înflorește slab, fructele sunt mici, cresc încet, adesea cad prematur, iar cele care rămân sunt acide la gust.
Fertilizările complexe, cum ar fi GROWWAY Green Line 20-20-20+TE, GROWWAY Blue Line 10-45-15+TE sau GROWWAY Polyway, sunt de asemenea potrivite pentru corectarea deficitului de azot și sunt preferabile, deoarece conțin și fosfor, potasiu și microelemente.
Deficitul de azot se corectează rapid și eficient și prin fertilizare foliară cu aminoacizi, cum ar fi: PROWAY Microway, GROWWAY Calamino
Uneori apar cazuri în care plantele, în ciuda unui aport abundent de azot, fosfor și potasiu, și a unui sol bogat în humus, nu răspund la fertilizare.
În astfel de situații, se observă o cloroză persistentă, care nu poate fi corectată cu fertilizare azotată.
Magneziul este un metal care face parte din structura clorofilei, pigmentul verde al plantelor, motiv pentru care este necesar în cantități semnificative pentru plantele verzi.
Un semn caracteristic al lipsei de magneziu este apariția unei cloroze între nervuri, în care țesutul frunzei dintre nervuri se decolorează, căpătând o nuanță galbenă sau roșiatică. Ulterior, zonele galbene încep să se brunifice și să moară începând de la margini, în timp ce nervurile rămân verzi.
Corectarea deficienței
Este important ca problema să fie tratată cât mai devreme, înainte de apariția necrozelor (moartea țesuturilor). În prima jumătate a sezonului, este mai eficientă fertilizarea foliară cu azotat de magneziu. Începând cu a doua jumătate a lunii iulie, la apariția simptomelor deficitului de magneziu, este mai bine să se utilizeze: GROWWAY Bigleaf, PROWAY Global, PROWAY Promix
Unde apare cel mai des deficitul de magneziu:
În practică, magneziul este aproape mereu în deficit, așa că se recomandă aplicarea preventivă pe parcursul sezonului, alături de fertilizanții de bază.
Chiar dacă este rar, în caz de exces de magneziu pot apărea simptome ale deficitului de calciu.
Zincul face parte din componența enzimelor și a cloroplastelor, necesare pentru diviziunea celulară și sinteza proteinelor. De asemenea, este esențial pentru sinteza auxinelor – hormoni vegetali. Plantele consumă zinc în cantități mici, însă lipsa acestuia duce la apariția fenomenului de rozetare a frunzelor, în care din mugurii apicali se dezvoltă frunze slabe, subdezvoltate. În plus, deficitul de zinc provoacă cloroză și o stare generală de depresie a plantelor, apariția unui număr mare de flori sterile (floare fără rod), căderea florilor fecundate.
Plantele care sunt deosebit de sensibile la lipsa zincului includ: vița de vie, speciile din familia rozacee, leguminoasele, floarea-soarelui, plantele din familia cucurbitacee (dovleac, castravete etc.) și gazonul.
Deficiența de zinc poate apărea după o aplicare intensă de amendamente calcaroase (var) sau după fertilizarea excesivă cu îngrășăminte fosfatice.
Situația poate fi corectată prin aplicarea fertilizărilor foliare cu sulfat de zinc sau chelați de zinc. La fel ca în cazul chelaților de fier, PROWAY Zinway este asimilat mult mai rapid și complet comparativ cu sărurile simple. În cazul fructelor cu sâmbure (prun, cais, cireș etc.), este important ca aceste tratamente să fie aplicate până când fructele ating jumătate din dimensiunea finală.
Excesul de zinc în sol sau supradozajul acestuia poate duce la simptome asemănătoare lipsei de fier și la moartea frunzelor.
Deficitul de cupru
Cuprul face parte din enzimele care reglează metabolismul glucidelor și proteinelor. Deficitul de cupru este rar, deoarece plantele sunt frecvent tratate cu fungicide pe bază de cupru. Simptomele carenței includ: cloroză, pierderea turgescenței și ofilirea (frunzele se rulează spre interior), căderea prematură a frunzelor.
Deficitul de cupru poate apărea pe soluri turbăroase sau drenate excesiv, precum și în cazul unei nutriții excesive cu azot.
Deficiență de magneziu
Deficiența de magneziu se manifestă prin pete clorotice de culoare gălbuie pe lăstarii tineri și pe frunzele tinere. Ulterior poate apărea necroza. La frunzele cu structură reticulată, petele sunt rotunde, iar la cele cu nervuri paralele – alungite. Vârfurile frunzelor sunt adesea uscate, frunzele sunt ofilite, iar cele din partea inferioară sau mijlocie sunt rupte sau lăsate. În cazul dicotiledonatelor, cloroza apare sub forma unei mozaicări cu nervura principală de culoare verde-cenușie. Sistemul radicular este slab dezvoltat, cu rădăcini maronii.
Factori care reduc absorbția magneziului de către plante, chiar și când acesta există în sol: vreme uscată, temperaturi scăzute ale solului, lumină slabă, conținut ridicat de ioni de fosfor, fier, cupru sau zinc.
Deficitul de magneziu este frecvent pe soluri alcaline și neutre, cu exces de carbonat de calciu (CaCO₃), soluri turbăroase, grele și cu conținut ridicat de materie organică.
Alți microelementi
Pe lângă cele menționate, plantele au nevoie și de sulf, cobalt și unii ultramicroelemente, cum ar fi vanadiul. Totuși, carențele acestora rar creează probleme semnificative pentru grădinari. Fuzarioza și alte infecții ale vaselor conductoare Obstrucția vaselor de la început se manifestă prin cloroză a frunzelor. Frunzele devin roșii, se usucă, ramurile încep să moară – ceea ce poate indica fuzarioza.
Cloroză similară poate apărea din cauza cancerului bacterian al plantelor, caracterizat prin tumori crescute pe rădăcini și lemn. Un semn distinctiv al infecțiilor vasculare este inelul maroniu vizibil pe secțiunea transversală a ramurii.
În cazuri grave, planta trebuie eliminată. În cazuri ușoare sau la plante valoroase, se recomandă tratamente cu fungicide și stimulatori ai imunității. Informații detaliate despre tratarea fuzariozei și uscarea bacteriană pot fi găsite în articole de specialitate.
Cloroze virale
Cloroza însoțită de pete pe frunze poate fi cauzată de viruși. De obicei, petele au formă mozaicată sau neregulată și pot forma dungi decolorate. Planta este slăbită, crește mai greu și pot apărea ofilirea bruscă a lăstarilor sau moartea plantei.
Bolile virale sunt adesea introduse din pepiniere sau centre de grădinărit și pot fi răspândite de insecte care înțeapă și sug seva.
În caz de suspiciune de infecție virală, planta trebuie îndepărtată cu tot cu rădăcină, iar solul trebuie tratat . Celorlalte plante sensibile li se administrează stimulatori de imunitate și microelemente chelate, la fel ca în cazul clorozei de origine necunoscută. Este esențială combaterea dăunătorilor cu insecticide. Ghiduri detaliate despre tratamentele corecte pot fi găsite în articole de specialitate.
Plantele absorb elementele nutritive (macro și micro) din soluțiile solului, iar solubilitatea acestora depinde de pH-ul solului.
Pentru majoritatea plantelor de grădină, pH-ul optim este între 6,0 și 6,5. Excepții: rododendronii, azaleele, afinul, hortensia, care preferă soluri acide cu pH între **4
